Execuția bugetară la nouă luni: Deficitul a scăzut de la 5,31% la 3,81% din PIB. Cum au evoluat cheltuielile statului
Mining Watch România, Greenpeace România și Bankwatch cer retragerea proiectului de hotărâre privind înscrierea zăcământului Valea Dobra în inventarul bunurilor din domeniul public al statului. Organizațiile susțin că licența minieră a fost acordată pe baza unei documentații care reflectă mai puțin de 6% din valoarea proiectului industrial prezentat de investitor și că procesarea chimică a rămas în afara evaluărilor invocate pentru acordarea acesteia.
Proiectul de exploatare și procesare a magneziului din județul Sibiu provoacă o nouă dispută între organizațiile de mediu și autorități. Cele trei ONG-uri solicită Guvernului să retragă proiectul de hotărâre referitor la zăcământul de la Valea Dobra, să organizeze o dezbatere publică și să asigure analizarea întregii investiții înaintea unor noi decizii administrative.
Demersul vine după contestarea licenței de exploatare printr-o plângere prealabilă adresată Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon — ANRMPSG.
În centrul controversei se află diferența dintre exploatarea autorizată ca activitate minieră și proiectul industrial integrat anunțat public de Mineral Proiect Invest S.A. (MPI).
Valea Dobra: investiția din documentația minieră și proiectul de peste 400 de milioane de euro
Potrivit comunicatului transmis de organizațiile de mediu, ANRMPSG a indicat, într-un răspuns către Senat, că licența privește exploatarea rocii industriale și de construcție, cu extracție și concasare, pentru o investiție de aproximativ 22,7 milioane de euro pe 20 de ani.
Compania prezintă însă un proiect mai amplu. MPI a anunțat investiții cumulate de peste 400 de milioane de euro în scenariul dezvoltării integrale, care include exploatarea resursei și procesarea acesteia în România. Prima etapă prevede dezvoltarea carierei și a unei uzine pentru obținerea oxidului și hidroxidului de magneziu. Sursa: prezentarea oficială MPI.
ONG-urile susțin că documentația utilizată pentru licențiere acoperă astfel mai puțin de 6% din investiția totală anunțată și acuză fragmentarea proiectului. În opinia acestora, cariera și uzina trebuie analizate împreună, pentru evaluarea efectelor cumulate asupra populației și mediului.
Organizațiile afirmă că procesarea prevăzută presupune utilizarea acidului clorhidric și reclamă lipsa evaluării acestei componente în documentația care a fundamentat licența.
Ce prevede proiectul de hotărâre contestat
Conform comunicatului, proiectul de HG vizează înscrierea zăcământului de „roci magnezitice (serpentine magneziene)” de la Valea Dobra în inventarul bunurilor din domeniul public al statului. Valoarea de inventar ar fi preluată din studiul de fezabilitate al companiei.
Zăcământul face obiectul Licenței de concesiune pentru exploatare nr. 29.694/2026, aprobată prin Ordinul ANRMPSG nr. 529 din 3 septembrie 2026.
Mining Watch, Greenpeace și Bankwatch contestă atât fundamentarea licenței, cât și oportunitatea continuării procedurilor înaintea soluționării plângerii. Organizațiile reclamă lipsa unor avize de mediu și sănătate pe care le consideră necesare și susțin că nota de fundamentare a proiectului de HG omite contestația și consultarea autorităților locale.
Totodată, avertizează că adoptarea hotărârii ar putea complica demersurile ulterioare de contestare, odată ce actul produce efecte juridice. Aceste argumente reprezintă poziția organizațiilor semnatare.
Dispută privind redevențele: cât ar putea încasa statul
O altă critică privește încadrarea resursei și calculul redevenței miniere.
Potrivit estimărilor prezentate de ONG-uri, redevența aferentă încadrării ca rocă de construcție ar însuma aproximativ 1,7 milioane de euro în 20 de ani. În scenariul încadrării ca minereu de magneziu, organizațiile estimează încasări de 5–8 milioane de euro.
Sumele sunt calcule invocate de contestatari și depind de încadrarea juridică și economică a resursei.
„Cerem Guvernului să analizeze în profunzime acest proiect, să asculte comunitatea și să respecte legea care impune o evaluare riguroasă a riscurilor pentru populație și mediu”, a declarat Luminița Dejeu, președinta Centrului Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu / Mining Watch România, potrivit comunicatului.
Poziția MPI: licența nu permite începerea automată a lucrărilor
În explicațiile publicate pe site-ul propriu, MPI precizează că licența minieră nu înlocuiește acordul de mediu sau autorizația de construire și nu permite începerea automată a exploatării ori a construcției uzinei.
Compania susține că studiile și evaluările se dezvoltă succesiv, odată cu definirea proiectului, iar lipsa unor studii finalizate în această etapă nu înseamnă că acestea au fost omise. Totodată, precizează că procesarea industrială va avea loc la uzină, pe un amplasament distinct de carieră. Sursa: întrebările și răspunsurile publicate de MPI.
Amplasamentul uzinei, propus inițial la Săliște, este în curs de reevaluare, potrivit unei actualizări publicate de companie la 1 octombrie 2026. Prin urmare, localizarea acesteia la Săliște nu mai poate fi prezentată drept o decizie definitivă. Sursa: actualizarea MPI.
Cele trei organizații solicită retragerea proiectului de HG, revocarea ordinului de aprobare a licenței și evaluarea investiției în ansamblu. Comunicatul furnizat nu include un răspuns al Guvernului sau al ANRMPSG la această nouă solicitare.
