Lovitură devastatoare fără precedent pe piața financiar-bancară din România! Consiliul Concurenței a detonat o adevărată bombă, sancționând zece dintre cele mai mari instituții bancare din țară cu amenzi record, a căror valoare totală se ridică la astronomica sumă de 3,73 miliarde de lei (aproximativ 710 milioane de euro).
Băncile sunt acuzate oficial că au încălcat grav normele naționale și europene de concurență (Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene – TFUE), prin coordonarea anticoncurențială a comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a indicelui ROBOR – indicatorul cheie de care depind ratele a sute de mii de români și companii.
Lista Neagră: Cine sunt greii amendați și ce sume uriașe au de plată
Decizia istorică a fost luată în unanimitate de Plenul Consiliului Concurenței, iar sumele pe care instituțiile bancare sunt obligate să le verse la bugetul de stat sunt de-a dreptul amețitoare. Iată cum se împarte „nota de plată” aplicată de autoritatea de concurență:
Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei (la care se adaugă alte 85,03 milioane lei pentru faptele realizate de OTP Bank România SA, bancă achiziționată recent) – Total: peste 960 de milioane de lei!
Banca Comercială Română (BCR) SA: 577,36 milioane lei
Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei
UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei
BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei
ING Bank N.V. Amsterdam (Sucursala București): 405,91 milioane lei
CEC Bank SA: 332,98 milioane lei
Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei
Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei
Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei
Cum funcționa „Frăția ROBOR”: Schimburi secrete de informații pe spatele clienților
Investigația de amploare, declanșată la finelea anului 2022, a scos la iveală mecanisme din spatele ușilor închise. Inspectorii de concurență au constatat că băncile participante la stabilirea ROBOR au eliminat independența cotațiilor prin realizarea unui schimb de informații confidențiale și strategice, axat în special pe prețuri și pe nivelul pe care indicele urma să îl aibă în cadrul procedurii de fixing.
În mod normal, în perioada de fixing, cotațiile transmise de bănci ar trebui să fie complet independente și secrete. Acest lucru este vital mai ales pentru maturitățile la 3, 6 și 12 luni, unde tranzacțiile efective sunt reduse, iar media lor nu poate fi folosită ca un indicator relevant. În loc să concureze pe bune, băncile și-au aliniat comportamentele în funcție de mișcările rivalilor de pe piață.
„Având în vedere volumul mare de credite, variații de dimensiunea unei fracțiuni de procent pot genera sume substanțiale. Problema apare în cazul cotațiilor ferme transmise în perioada de fixing, care trebuie să rămână confidențiale. Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR”, a explicat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
Impact direct în buzunarele românilor
ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare, elementul de calcul care dictează direct costul creditelor. Un nivel crescut artificial al acestui indice a însemnat profituri uriașe și sigure pentru entitățile creditoare, dar a lovit direct în consumatori:
Persoanele fizice care au contractat credite înainte de anul 2019 și nu au solicitat trecerea la indicele IRCC.
Persoanele juridice, inclusiv companii mari, IMM-uri și entități ale statului (precum autoritățile publice locale), ale căror costuri de finanțare au fost umflate.
Practici similare de manipulare a ratelor de referință au fost aspru sancționate în ultimii ani și de autoritățile din Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, fapt ce a dus anterior la modificarea legislației din România. Cu toate acestea, bancherii de la București au găsit portițe pentru a fenta regulile jocului corect.
Ce urmează? Executarea silită prin ANAF și dreptul la replică al băncilor
Investigația a parcurs toate etapele legale stricte, inclusiv faza obligatorie de avizare în cadrul mecanismului de cooperare cu Comisia Europeană.
Pentru a nu bloca complet activitatea financiară din țară, Consiliul Concurenței a acordat băncilor un termen de 60 de zilede la primirea motivării pentru a prezenta planuri clare de măsuri prin care să elimine definitiv aceste practici anticoncurențiale.
Deciziile emise sunt executorii, iar sumele uriașe vor fi colectate la bugetul de stat prin intermediul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). Totuși, instituțiile bancare nu depun armele atât de ușor: ele au posibilitatea de a ataca decizia de sancționare la Curtea de Apel, în termen de 30 de zile de la comunicare.
